
Se spune adeseori că nimic nu este întamplător, că totul este regizat din spatele cortinei lumii și că orice acțiune poartă în ea însăși o semnificație. Autorul acestor rânduri nu împărtășește această viziune despre lume (cel puțin nu în totalitate), în care lipsa absolută a întâmplării implică legități absolute, îngrădind astfel chipurile libertății. Uneori există și pură întâmplare, care nu trebuie privită neapărat ca o ruletă oarbă ce compensează traiectorii gata făcute, ci pur și simplu ca un spațiu de libertate, dotat uneori cu farmec de poveste. Căci despre o poveste este vorba în cele ce urmează, despre o poveste care a ales să iși găsească personificare într-un om. Continue reading “Yoghinul zăpezilor. Scurtă cronică din Aosta”