În măsura în care fericirea devine un scop în sine, un țel de viață permanent, atunci practica yoga, dacă o lucrezi corect, cu siguranță n
u te face fericit. Și e bine că e așa. Asistăm la o invazie de prost gust de vorbitori motivaționali ce îți spun cât de minunat ești, cât de roză este viața dacă „gândești pozitiv”[1] și că sensul vieții este acela de a fi fericit. În loc să trăiești existența sub toate expresiile ei, chipurile ar fi mai bine să umbli după fericire, să alergi ca la ultra-maratoane după satisfacția surplusului de endorfină. Continue reading “Te face yoga fericit?”
Tag: yoga
Sunt reale chakras-urile?
În măsura în care practicianul de yoga caută și altceva decât să își întindă oasele pe izopren, se va întâlni mai devreme sau mai târziu cu o problemă esențială a demersului yoghic: problema realității, o tensiune existențială mereu prezentă, o rană vie ce 
îl scoate din propria micime interioară, o viziune despre lume. În mod particular, se va confrunta și cu tematica chakras-urilor, un subiect extrem de stufos, pentru a cărui înțelegere corectă este nevoie de cunoașterea unui întreg complex de cunoștiințe metafizice, înțelegerea noțiunii de niveluri de realitate, precum și familiarizarea cu spațiul tantric[1] al yogăi. Continue reading “Sunt reale chakras-urile?”
Yoga și beneficiile ei
În măsura în care acest titlu v-a sedus atenția în mod plăcut sunteți avertizați din start că veți fi dezamăgiți. Citiți mai departe doar dacă suportați o reconsiderare a ceea ce se vântură prin cotloanele internetului, prin paginile cărților de calitate îndoielnică și a sălilor de yoga în care ceea ce lipsește cu desăvârșire este tocmai yoga.
Cu ocazia zilei internaționale a yogăi în 2015, într-un scurt dar concis comunicat de presă, profesorul Mario Sorin Vasilescu atrăgea atenția asupra a două lucruri: „ Pericolul cel mai mare nu stă atât în devianți, ci în însăși masa practicienilor, care de foarte multe ori caută în Yoga un refugiu, își crează o proprie falsă realitate, mult mai periculoasă
decat cea de care sunt nemultumiți” și „Da, există 300 de milioane de practicieni, dar doar vreo câteva sute de yoghini in lume! De ce și de unde această diferență imensă? Practicianul face Yoga, ca și cum ar fabrica-o. Yoghinul se lasă făcut de Yoga, adică de viață, de Realitatea vie cu care te confrunți dincolo de toate fricile generate de Neștiut”[1]. Continue reading “Yoga și beneficiile ei”
Le yogi des neiges. Brève chronique d’Aosta
On dit souvent le hasard n’existe pas, tout est régi derrière le rideau de la scène du monde et que toute action porte en elle-même une signification. Celui qui écrit ces mots ne partage pas (ou au moins pas entièrement) cett
e vision sur le monde, dans laquelle l’absence complète de hasard implique des lois absolues, en limitant ainsi les facettes de la liberté. Il existe parfois du pur hasard, à ne pas nécessairement regarder comme une roulette aveugle compensant les trajectoires prédéfinies, mais simplement comme un espace de liberté, alimenté quelquefois par la fascination de l’histoire; car c’est d’une histoire dont il s’agit ici. Continue reading “Le yogi des neiges. Brève chronique d’Aosta”
Stagiu Yoga Tummo, 11-13 martie 2016
Tematica: Acest stagiu este dedicat bazelor practicii yoga tummo si intelegerii rolului pe care il joaca frigul in cadrul sanatatii noastre.
De inspiratie tibetana, practica yoga tummo reprezinta un corpus de principii si tehnici de adaptare la frig si zapada in vederea reconstituirii mecanismelor naturale de aparare ale omului. Aceasta disciplina permite impingerea limitelor r
ezistentei la frig, lucrand pe insasi notiunea de limita. Stimuleaza in totalitate sistemul respirator, cel cardio-vascular si cel imunitar, trezind facultatile arhaice latente din noi (de cele mai multe ori atrofiate de climatul modern).
Practica yoga tummo creste capacitatea de termoreglare a fiintei umane si de adaptare la conditiile exterioare; si cel mai important.. de adaptare la viata!
Trezirea matinala
Suntem bombardati cu tot felul de sugestii privind intarirea sistemului imunitar: de la ciuperci minune venite din Himalaya pana la retete autohtone 
care mai de care mai laudaroase. Nu lipsesc nici medicamentele clasice, nici infuzia suprasaturata de verzituri naturiste, nici chiar pilulele homeopate de zahar chior cu pretentii terapeutice. Mai pe scurt, bani aruncati aiurea, intr-o industrie gigantica ce profita de pe urma celor slabiti trupeste. De altfel, cei ce se ocupa cu imonologia stiu foarte bine ca sistemul imunitar reprezinta o structura extrem de complexa, prea putin inteleasa. Un medic specialist in domeniu chiar spunea ca a te juca cu imunitatea este ca si cum te-ai juca cu centrala de la Cernavoda. Continue reading “Trezirea matinala”
Despre timp (2)
-
Către o perspectivă interioară
„Tu nu precezi timpul în timp. Altfel nu ai fi precedat toate timpurile. Dar eşti, din înălţimea eternităţii Tale, totdeauna prezente, înaintea oricărui trecut şi domini tot viitorul fiindcă este viitor şi că, abia împlinit, el va fi trecut, în timp ce Tu rămâi acelaşi şi că anii tăi nu vor trece. Anii Tăi nici nu se duc, nici nu vin. Dar ai noştri se duc şi vin, pentru ca să vie toate lucrurile.In nici un timp Tu nu ai rămas fără să faci nimic, fiindcă Tu ai creat fiinţele însele şi nici un timp nu-Ti este co-etern, ca şi Tine, fiindcă Tu rămâi în permanenţă. Şi dacă timpul ar rămâne şi el, nu ar fi timp. Ce este într-adevăr timpul? Cine !-ar putea explica uşor, pe scurt? Cine l-ar putea cuprinde în gândire şi să se exprime des
pre el în cuvinte? Ce noţiune este însă mai familiară, mai cunoscută când vorbim despre ea, decât timpul? (Fiindcă dacă vorbim despre el, înţelegem şi tot aşa când auzim pe un altul vorbind despre el.) Ce este, deci, timpul? Dacă nimeni nu mă întreabă, o ştiu. Dacă sunt întrebat şi caut s-o explic, nu o ştiu. Afirm totuşi, şi o cred, că dacă nimic n-ar trece, nu ar fi timp trecut; dacă nimic nu s-ar întâmpla, nu ar fi viitor şi dacă nimic nu ar fi, nu ar fi prezent. Care sunt deci aceste două timpuri, fiindcă trecutul nu mai este şi viitorul nu este? Cât despre prezent, dacă el ar fi întotdeauna prezent, nu ar mai fi timp, ar fi o eternitate. Deci, dacă prezentul pentru a fi, trebuie să treacă în trecut, cum putem noi să spunem că el este acesta, care nu poate să fie decât încetând să fie, fiindcă astfel nu putem spune că este timp decât fiindcă tinde să nu fie.
Sf. Augustin- Confesiuni”
O căutare esențială. Întrebându-l pe Întrebator
„Cine sunt dincolo de corpul meu bolnav ori sanatos. Cine sunt dincolo de reacțiile, emoțiile și isteriile mele. Cine sunt dincolo de tumultul sentimentelor, fie lăudabile ori vinovate, timide sau copleșitoare, otrăvite sau tandre. Cine sunt în adâncurile mele, dincolo de vânturile și valurile gândurilor sau de ghiveciul ideilor.
Ființa e corabia navigând pe mări interioare și exterioare. Dar cine alege ținta, cine stabilește itinerariul? Și, mai ales, cine îl parcurge? Prinsă sau prins în aparentul haos al bazarului tău de dorințe și restricții; zvârlită de colo-colo de înfruntarea gândului cu simțămintele, țintuit(ă) de prejudecăți și mânat(ă) de părerea altuia, n-ai nici o șansă să fii TU cu adevarat. Și nici să-ți îndeplinești visurile. Dacă rămâi așa…”. Continue reading “O căutare esențială. Întrebându-l pe Întrebator”
Yoghinul zăpezilor. Scurtă cronică din Aosta
Se spune adeseori că nimic nu este întamplător, că totul este regizat din spatele cortinei lumii și că orice acțiune poartă în ea însăși o semnificație. Autorul acestor rânduri nu împărtășește această viziune despre lume (cel puțin nu în totalitate), în care lipsa absolută a întâmplării implică legități absolute, îngrădind astfel chipurile libertății. Uneori există și pură întâmplare, care nu trebuie privită neapărat ca o ruletă oarbă ce compensează traiectorii gata făcute, ci pur și simplu ca un spațiu de libertate, dotat uneori cu farmec de poveste. Căci despre o poveste este vorba în cele ce urmează, despre o poveste care a ales să iși găsească personificare într-un om. Continue reading “Yoghinul zăpezilor. Scurtă cronică din Aosta”
Ce nu este yoga?
Un studiu statistic efectuat în 2012 arată că în SUA ar exista peste 20 de milioane de practicieni yoga. Un număr colosal ținând cont de originea, mai mult sau mai puțin exotică, a acestui fenomen. Să fie toți acești practicieni yoghini? Reprezintă ei fidel imaginea unui practician veritabil? 
Sau dimpotrivă, ei sunt cei ce îngroasă straturile avidyei yoga (yoga ignoranței)? Firește, întrebarea este mai degrabă retorică, mai ales dacă ne gândim la ce ne spunea profesorul Mario Sorin Vasilescu cu privire la numărul real al yoghinilor veritabili, un număr poziționat undeva la câteva sute în întreaga lume, și asta pe fundalul unei viziuni foarte optimiste. Continue reading “Ce nu este yoga?”
