Muntele și cuvântul

 

Dintre toate locurile pe care a umblat omul pe pământ, muntele este, de departe, un tărâm privilegiat. Este departele spre care se îndreaptă montaniarzii, pelerinii sau simplii îndrăzneți, lăsând lumea cunoscută în spate și pătrunzând în neștiutul ființei. Este locul cel mai înalt al lumii nomountains-and-lakes-john-morrisastre, proximitatea lui față de cer asigurându-i în gândirea tradițională statutul de tărâm sfânt. Muntele este locul hiorofaniilor, ținutul unde Moise stă în fața Domnului și primește legile. Schimbarea la față se întâmplă pe Muntele Tabor, episodul mult tălmăcit al paharului pe care Iisus este tentat să îl refuze se întâmplă pe muntele Măslinilor, iar crucificarea are loc tot pe un munte: Golgota, acelați unde a fost creat și îngropat Adam. Tot pe un munte Iisus rostește Fericile și noua lege a iubirii. Continue reading “Muntele și cuvântul”

Sunt reale chakras-urile?

În măsura în care practicianul de yoga caută și altceva decât să își întindă oasele pe izopren, se va întâlni mai devreme sau mai târziu cu o problemă esențială a demersului yoghic: problema realității, o tensiune existențială mereu prezentă, o rană vie ce 1-muladharaîl scoate din propria micime interioară, o viziune despre lume. În mod particular, se va confrunta și cu tematica chakras-urilor, un subiect extrem de stufos, pentru a cărui înțelegere corectă este nevoie de cunoașterea unui întreg complex de cunoștiințe metafizice, înțelegerea noțiunii de niveluri de realitate, precum și familiarizarea cu spațiul tantric[1] al yogăi. Continue reading “Sunt reale chakras-urile?”

Yoga și beneficiile ei

În măsura în care acest titlu v-a sedus atenția în mod plăcut sunteți avertizați din start că veți fi dezamăgiți. Citiți mai departe doar dacă suportați o reconsiderare a ceea ce se vântură prin cotloanele internetului, prin paginile cărților de calitate îndoielnică și a sălilor de yoga în care ceea ce lipsește cu desăvârșire este tocmai yoga.

Cu ocazia zilei internaționale a yogăi în 2015, într-un scurt dar concis comunicat de presă, profesorul Mario Sorin Vasilescu atrăgea atenția asupra a două lucruri: „ Pericolul cel mai mare nu stă atât în devianți, ci în însăși masa practicienilor, care de foarte multe ori caută în Yoga un refugiu, își crează o proprie falsă realitate, mult mai periculoasăMario MOieciu decat cea de care sunt nemultumiți” și „Da, există 300 de milioane de practicieni, dar doar vreo câteva sute de yoghini in lume! De ce și de unde această diferență imensă? Practicianul face Yoga, ca și cum ar fabrica-o. Yoghinul se lasă făcut de Yoga, adică de viață, de Realitatea vie cu care te confrunți dincolo de toate fricile generate de Neștiut”[1]. Continue reading “Yoga și beneficiile ei”

Le yogi des neiges. Brève chronique d’Aosta

On dit souvent le hasard n’existe pas, tout est régi derrière le rideau de la scène du monde et que toute action porte en elle-même une signification. Celui qui écrit ces mots ne partage pas (ou au moins pas entièrement) cettDSCN3124e vision sur le monde, dans laquelle l’absence complète de hasard implique des lois absolues, en limitant ainsi les facettes de la liberté. Il existe parfois du pur hasard, à ne pas nécessairement regarder comme une roulette aveugle compensant les trajectoires prédéfinies, mais simplement comme un espace de liberté, alimenté quelquefois par la fascination de l’histoire; car c’est d’une histoire dont il s’agit ici. Continue reading “Le yogi des neiges. Brève chronique d’Aosta”

Stagiu Yoga Tummo, 11-13 martie 2016

Tematica: Acest stagiu este dedicat bazelor practicii yoga tummo si intelegerii rolului pe care il joaca frigul in cadrul sanatatii noastre.

De inspiratie tibetana, practica yoga tummo reprezinta un corpus de principii si tehnici de adaptare la frig si zapada in vederea reconstituirii mecanismelor naturale de aparare ale omului. Aceasta disciplina permite impingerea limitelor rDSCN3013ezistentei la frig, lucrand pe insasi notiunea de limita. Stimuleaza in totalitate sistemul respirator, cel cardio-vascular si cel imunitar, trezind facultatile arhaice latente din noi (de cele mai multe ori atrofiate de climatul modern).

Practica yoga tummo creste capacitatea de termoreglare a fiintei umane si de adaptare la conditiile exterioare; si cel mai important.. de adaptare la viata!

Continue reading “Stagiu Yoga Tummo, 11-13 martie 2016”

Trezirea matinala

Suntem bombardati cu tot felul de sugestii privind intarirea sistemului imunitar: de la ciuperci minune venite din Himalaya pana la retete autohtone Mongakucare mai de care mai laudaroase. Nu lipsesc nici medicamentele clasice, nici infuzia suprasaturata de verzituri naturiste, nici chiar pilulele homeopate de zahar chior cu pretentii terapeutice. Mai pe scurt, bani aruncati aiurea, intr-o industrie gigantica ce profita de pe urma celor slabiti trupeste. De altfel, cei ce se ocupa cu imonologia stiu foarte bine ca sistemul imunitar reprezinta o structura extrem de complexa, prea putin inteleasa. Un medic specialist in domeniu chiar spunea ca a te juca cu imunitatea este ca si cum te-ai juca cu centrala de la Cernavoda. Continue reading “Trezirea matinala”

Altfel despre timp

Fiecare om posedă un anumit orizont. Când se îngustează și devine înfinit de mic, el se transformă în punct și atunci zice: “Acesta este punctul meu de vedere”.

David Hilbert

now-clock_large

Centrul este unul din laitmotivele oricărei spiritualități umane. A fi în centru, a fi într-un spațiu sacru, a fi la verticală, sunt poate tot atâtea imagini ale poziționării în sine, în realitate și în Dumnezeu. A căuta centrul propriei ființe (cu aspectele sale știute și neștiute deopotrivă) și a urmări drumul spre centru cu aceeași privire cu care urmărim centrul însuși, reprezintă condiții indispensabile în autocunoaștere. Continue reading “Altfel despre timp”

Despre timp (3)

  • Timpul în viziunea lui Martin Heidegger

Să facem un popas în drumul nostru, la reflecţiile lui Martin Heidegger despre timp, cel despre care se spune că a fost surprins de un prieten citind dintr-o carte a lui D.T Suzuki despheidegger.jpgre zen, exclamând că ceea ce găseşte în acea carte este ceea ce încearcă el să spună în toate scrierile sale. Şi în acest caz de a privi timpul, ne îndepărtăm de aspectul măsurabil şi cantitativ, pretenţiile ceasului de a vorbi despre timp fiind nejustificate. În tratatul său despre om, ca fiind singura fiinţă făcută din timp, Heidegger face trecerea, pe parcursul a peste 600 de pagini, de la intrebarea “Ce este timpul?” la “Cine este timpul?”, sensul cel mai originar al fiinţei fiind acela al temporalităţii, acest lucru fiind ilustrat de Heidegger invocând un pasaj din Republica lui Platon, în care filosoful antic spune că ceea ce este lumina Soarelui pentru văzul sensibil, este ideea Binelui pentru gândire (ideea Binelui în cazul acesta are accepţiunea platoniciană de “arhetip al arhetipurilor”, cel prin care sunt luminate toate celelalte, şi nicidecum o simplă speculaţie sau un simplu gând). Continue reading “Despre timp (3)”

Despre timp (2)

  • Către o perspectivă interioară

„Tu nu precezi timpul în timp. Altfel  nu ai fi precedat toate timpurile. Dar eşti, din înălţimea eternităţii Tale, totdeauna prezente, înaintea oricărui trecut şi domini tot  viitorul  fiindcă  este  viitor  şi  că,  abia  împlinit,  el  va  fi  trecut,  în  timp  ce  Tu rămâi  acelaşi şi că anii tăi nu vor trece.  Anii Tăi nici nu se duc, nici nu  vin.  Dar ai noştri  se duc  şi  vin,  pentru  ca să vie  toate  lucrurile.In  nici  un  timp  Tu  nu  ai  rămas  fără  să  faci  nimic,  fiindcă  Tu  ai  creat  fiinţele însele şi nici un timp nu-Ti este co-etern, ca şi Tine, fiindcă Tu rămâi în permanenţă. Şi  dacă  timpul  ar  rămâne  şi  el,  nu  ar  fi  timp.  Ce  este  într-adevăr  timpul?  Cine !-ar  putea  explica  uşor,  pe  scurt?  Cine  l-ar  putea  cuprinde  în  gândire  şi  să  se exprime  desmountainpre el  în  cuvinte? Ce  noţiune  este însă  mai  familiară,  mai  cunoscută când  vorbim despre ea,  decât timpul?  (Fiindcă dacă vorbim  despre  el, înţelegem şi  tot aşa când  auzim pe un altul  vorbind despre  el.) Ce  este,  deci,  timpul?  Dacă nimeni  nu  mă întreabă,  o  ştiu.  Dacă  sunt  întrebat  şi  caut  s-o  explic,  nu  o  ştiu. Afirm totuşi,  şi  o cred, că dacă nimic  n-ar trece,  nu  ar  fi  timp trecut; dacă nimic nu  s-ar întâmpla,  nu  ar  fi  viitor şi  dacă nimic  nu  ar  fi,  nu  ar fi prezent.  Care  sunt deci  aceste  două  timpuri,  fiindcă  trecutul  nu  mai  este  şi  viitorul  nu  este?  Cât despre  prezent,  dacă  el  ar  fi  întotdeauna  prezent,  nu  ar  mai  fi  timp,  ar  fi  o eternitate. Deci, dacă prezentul pentru a fi, trebuie să treacă în trecut, cum putem noi  să spunem că el este  acesta, care  nu poate  să  fie  decât încetând să fie, fiindcă astfel  nu  putem  spune  că  este  timp  decât  fiindcă  tinde  să  nu  fie.

Sf. Augustin- Confesiuni”

Continue reading “Despre timp (2)”

Despre timp (1)

“De unde vine timpul ?

poza timp1.JPGDasein-ul(adică omul) care îşi face calcule

în privinţa timpului şi care trăieşte cu ceasul în mînă, tocmai acest Dasein ce supune timpul calculului spune întruna: “n-am timp”. Oare nu se trădează el pe sine prin ceea ce face cu timpul, în măsura în care chiar el însuşi este timpul ? Să pierzi timpul şi pentru asta să-ţi procuri ceasul ! Nu răzbate aici toată stranietatea Dasein-ului?

M. Heidegger

Continue reading “Despre timp (1)”