Himere si mitologii yoghine (2)

(prima parte )

Importul cultural fără discernământ se transformă uşor în imitaţie ieftină şi maimuţăreală caraghioasă. Dacă în practica yoga un loc deosebit îl ocupa ideea de purifiMantramcare, pentru occidentalul modern ce practică yoga se impune de la sine o anume purificare a yogăi pe care a importat-o pe nemestecate din orientul miraculos. Se pare ca Maya, iluzia cosmica ce înceţoşează percepţia şi cunoaşterea, a jucat feste şi la case mari. Continue reading “Himere si mitologii yoghine (2)”

Impactul practicilor yoghine asupra sănătății

Mai multe grupuri de cercetători s-au aplecat cu cogniția riguroasă și instrumentele măsurătorii să observe și să înțeleagă practici meditative și tehnici yoghice puse la punct de mii de ani. Dincolo de miturile, exagerările specific atmosferei orientale și dimensiunea practicii adresată strict metafizicii, investigația științifică a acestor discipline poate oferi garanții în ceea ce privește efectele lor în planul terapeutic. Prezentul material reprezintă o colecție de dovezi din articole științifice de sinteză, urmând în special un material al doctorului Pallav Sengupta. Chiar dacă în mai toate textele clasice yoghine, nu sănătatea este țelul urmărit de practicieni,  referințele colaterale ale dimensiunii terapeutice (yoga chikitsa) ale yogăi prezintă un interes deosebit pentru occidentalul modern.

practici yoghine si sanatate Continue reading “Impactul practicilor yoghine asupra sănătății”

Yoghinul închipuit şi sportul

O izbitoare observaţie devine repede familiară celui ce practică yoga, şi anume relaţia acestei discipline cu sportul, sau cel putin a practicienilor ei cu lumea sportului şi a sportivilor. De cele mai multe ori (nu întotdeauna, slavă Domnului) o priviyoghinire condescendentă se apleacă (de undeva de sus, evident..) către simplitatea practicilor sportive, indiferent că sunt la nivel de amatorism sau de profesionism în toată regula. Dacă printre practicienii de yoga există şi indragostiţi ai mişcării în aer liber sau în sală, ce nu fac prea mare tam-tam cu privire la practica lor yoghică, în schimb, de-a dreptul ofensatoare (şi cât de eronată) este “superioritatea” yoghinului închipuit faţă de “banalitatea” sportului. Cumva, preţioaselor făpturi spirituale li se pare cam impură şi dezonorantă această simplitate a efortului regăsit în sport. Din nefericire, seria întreagă de sofisme afirmate cu aplomb nu pot duce decât la o îndepărtare de reperele oneste ale practicii yoghice. Continue reading “Yoghinul închipuit şi sportul”

Stagiu Yoga Tummo, 10-12 martie 2017

Tematica: Acest stagiu este dedicat bazelor practicii yoga tummo si intelegerii rolului pe care il joaca frigul in cadrul sanatatii noastre.

De inspiratie tibetana, practica yoga tummo reprezinta un corpus de principii si tehnici de adaptare la frig si zapada, in vederea reconstituirii mecanismelor naturale de aparare ale omului. Aceasta disciplina permite impingerea limitelor rezistentei la frig, lucrand pe insasi notiunea de limita. Stimuleaza sistemul respirator, cel cardio-vascular si cel imunitar, trezind facultatile arhaice latente din noi (de cele mai multe ori atrofiate de climatul modern).

oameni in zapada

Practica yoga tummo creste capacitatea de termoreglare a fiintei umane si de adaptare la conditiile exterioare; si cel mai important.. de adaptare la viata.

Continue reading “Stagiu Yoga Tummo, 10-12 martie 2017”

Practica yoga ca efort continuu

O noapte petrecută pe munte echivalează cu ani de meditații și rugăciuni.“- proverb chinezesc

yoga si muntele

În lumea complexă a celor atinși de dorul spiritului, de diafanul și sublimul lumii, există ideea revelației fulgurante a adevărului, intuiția cvasi-instantanee a nemărginirii, colapsul momentan al eului limitator. Fenomenul poartă nume diverse, (samadhi- enstaza yoghină cf. Mircea Eliade, rezonanță semiotică cf. Mario Sorin Vasilescu, satori- “iluminarea” în zen, fana- “extincția” în sufism etc), iar comentatorii avizați încă nu s-au decis dacă este vorba de aceeași experiență pusă în contexte culturale deosebite sau dacă experiențele sunt diferite prin natura lor. Nu vom intra acum în această fascinantă și inutilă polemică. Continue reading “Practica yoga ca efort continuu”

Tabloide spirituale

Despre lumea spiritului, minţile exigente ne atrag atenţia că este cu neputinţă să avem reprezentări concrete. Orice împrumut imagistic din lumea noastră materială este menit a fi o simplă metaforă, o aluzie către tărâmuri imperceptibile, o nostalgie blândă a unui surâs încrezător. Dacă există ceva precum o topografie a lumii spirituale, un metabolism intern al  atemporalităţii, o autoorganizare dinamică a transcendenţei, o ierarhie a conţinuturilor divine, atunci ele par a fi inaccethomas-kinkadesibile făpturii cu douăzeci şi patru de vertebre şi vestigiu al unei cozi ancestrale denumite coccis. Spre lumea transcendenţei, fiinţa proaspăt înălţată spre verticală aspiră timid într-o atmosferă plină de incertitudine, având la îndemână speranţa, credinţa, intuiţia, discernământul, setea de sens. O aluzie fină despre lumea spirituală sunt poate, natura aerului si fenomenologia suflului. Spiritul e precum vântul, adie după propria voinţă, se înăspreşte în adevărate uragane sau încremeneşte mineral ascunzându-şi prezenţa de privirea curioasă a bietei făpturi senzoriale. Este impredictibil, voalat, de o fenomenologie incertă. Continue reading “Tabloide spirituale”

Scurtă incursiune în noțiunea de tapas

Noțiunea de „tapas” suportă multiple sensuri, toate ancorate pe filonul practicii. Tapas poate fi orice efort conștient și deliyoga focberat în vederea transcenderii propriei micimi interioare. Este o înfrânare necesară, o asceză practică, o disciplină corporală și psihică fără de care lumea spiritului rămâne o simplă potențialitate, o banală divagație verbală. Conceptul de tapas are încorporat în el dimensiunea practică, osatura solidă ce susține o transformare reală a practicianului. Continue reading “Scurtă incursiune în noțiunea de tapas”

Muntele și cuvântul

 

Dintre toate locurile pe care a umblat omul pe pământ, muntele este, de departe, un tărâm privilegiat. Este departele spre care se îndreaptă montaniarzii, pelerinii sau simplii îndrăzneți, lăsând lumea cunoscută în spate și pătrunzând în neștiutul ființei. Este locul cel mai înalt al lumii nomountains-and-lakes-john-morrisastre, proximitatea lui față de cer asigurându-i în gândirea tradițională statutul de tărâm sfânt. Muntele este locul hiorofaniilor, ținutul unde Moise stă în fața Domnului și primește legile. Schimbarea la față se întâmplă pe Muntele Tabor, episodul mult tălmăcit al paharului pe care Iisus este tentat să îl refuze se întâmplă pe muntele Măslinilor, iar crucificarea are loc tot pe un munte: Golgota, acelați unde a fost creat și îngropat Adam. Tot pe un munte Iisus rostește Fericile și noua lege a iubirii. Continue reading “Muntele și cuvântul”

Sunt reale chakras-urile?

În măsura în care practicianul de yoga caută și altceva decât să își întindă oasele pe izopren, se va întâlni mai devreme sau mai târziu cu o problemă esențială a demersului yoghic: problema realității, o tensiune existențială mereu prezentă, o rană vie ce 1-muladharaîl scoate din propria micime interioară, o viziune despre lume. În mod particular, se va confrunta și cu tematica chakras-urilor, un subiect extrem de stufos, pentru a cărui înțelegere corectă este nevoie de cunoașterea unui întreg complex de cunoștiințe metafizice, înțelegerea noțiunii de niveluri de realitate, precum și familiarizarea cu spațiul tantric[1] al yogăi. Continue reading “Sunt reale chakras-urile?”

Yoga și beneficiile ei

În măsura în care acest titlu v-a sedus atenția în mod plăcut sunteți avertizați din start că veți fi dezamăgiți. Citiți mai departe doar dacă suportați o reconsiderare a ceea ce se vântură prin cotloanele internetului, prin paginile cărților de calitate îndoielnică și a sălilor de yoga în care ceea ce lipsește cu desăvârșire este tocmai yoga.

Cu ocazia zilei internaționale a yogăi în 2015, într-un scurt dar concis comunicat de presă, profesorul Mario Sorin Vasilescu atrăgea atenția asupra a două lucruri: „ Pericolul cel mai mare nu stă atât în devianți, ci în însăși masa practicienilor, care de foarte multe ori caută în Yoga un refugiu, își crează o proprie falsă realitate, mult mai periculoasăMario MOieciu decat cea de care sunt nemultumiți” și „Da, există 300 de milioane de practicieni, dar doar vreo câteva sute de yoghini in lume! De ce și de unde această diferență imensă? Practicianul face Yoga, ca și cum ar fabrica-o. Yoghinul se lasă făcut de Yoga, adică de viață, de Realitatea vie cu care te confrunți dincolo de toate fricile generate de Neștiut”[1]. Continue reading “Yoga și beneficiile ei”