“O noapte petrecută pe munte echivalează cu ani de meditații și rugăciuni.“- proverb chinezesc
![]()
În lumea complexă a celor atinși de dorul spiritului, de diafanul și sublimul lumii, există ideea revelației fulgurante a adevărului, intuiția cvasi-instantanee a nemărginirii, colapsul momentan al eului limitator. Fenomenul poartă nume diverse, (samadhi- enstaza yoghină cf. Mircea Eliade, rezonanță semiotică cf. Mario Sorin Vasilescu, satori- “iluminarea” în zen, fana- “extincția” în sufism etc), iar comentatorii avizați încă nu s-au decis dacă este vorba de aceeași experiență pusă în contexte culturale deosebite sau dacă experiențele sunt diferite prin natura lor. Nu vom intra acum în această fascinantă și inutilă polemică. Continue reading “Practica yoga ca efort continuu”
decat cea de care sunt nemultumiți” și „Da, există 300 de milioane de practicieni, dar doar vreo câteva sute de yoghini in lume! De ce și de unde această diferență imensă? Practicianul face Yoga, ca și cum ar fabrica-o. Yoghinul se lasă făcut de Yoga, adică de viață, de Realitatea vie cu care te confrunți dincolo de toate fricile generate de Neștiut”